Home : Stiri : 1998-04-13
Doriti sa primiti pe e-mail noutati de pe site? Aflati mai multe aici!

Politica fara patrafir

13.04.1998, Bucuresti, RO - Ev.Zilei.ro Afisari: 3054   Tipareste articol     Trimite acest articol pe e-mail
Declaratia parintelui Anania, rostita saptamina trecuta la Alba Iulia, n-a involburat lumea politica. Ocupata probabil cu alcatuirea guvernului, ea a trecut nepasatoare pe linga noua atitudine a lui Bartolomeu Anania, desi una dintre propozitii suna cam asa: "Au ajuns toti nechematii sa ne conduca". Chiar daca afirmatia parintelui Anania contine in ea un strop de adevar (sau chiar mai multi), ideea cu implicarea Bisericii in politica tot nu merita privita cu indiferenta. Ne aflam in fata unei pareri care n-ar trebui sa ne surprinda. Toate semnalele legate de clarificarea cu care sint datori unii dintre capii Bisericii au fost respinse cu violenta. Pentru a se acoperi, ei au incercat sa impinga lucrurile spre o generalizare, invocind un atac la adresa institutiei. Ceea ce este in intregime fals. Nici un roman cu mintea intreaga n-a incercat ceva rau impotriva Bisericii Ortodoxe Romane. Dar replicile dure ale unor inalti ierarhi ne-au atras atentia. Cu atit mai mult acum, cind lumea politica incepe sa fie de acord cu accesul la dosarele informatorilor.Al doilea lucru de semnalat vine din faptul ca, in doua saptamini, doua dintre institutiile fundamentale, si cele mai respectate, ale Romaniei, Biserica si Armata, sint impinse suspect sub semnul intrebarii. Lasind insa coincidenta stranie pe seama celor care si pot raspunde la asemenea intrebari, noua nu ne ramine decit sa incercam a patrunde semnificatiile acestei orientari. Adica a implicarii Bisericii Ortodoxe Romane in politica. Si inainte de a da un raspuns, trebuie sa aruncam o privire si prin alte tari. In tarile europene civilizate, incepind cu Anglia, Franta, Germania si sfirsind cu Ungaria, Biserica nu se implica in politica. Doar in Polonia ea are o anume greutate, provenita din faptul ca, in timpul comunismului, Biserica poloneza s-a transformat intr-un pol al rezistentei. In ciuda argumentelor, si in Polonia Biserica a ramas doar cu o infima influenta asupra politicului. Daca ne gindim la tarile conduse de o politica religioasa, ajungem repede la Iran. In rest, nici o abatere importanta de la regula acceptata de toate tarile lumii. Daca ne uitam putin in istoria Romaniei, cel putin de 200 de ani Biserica, in ciuda faptului ca a jucat un rol major in societate, nu a fost implicata in jocurile scenei politice. Cu o mica exceptie. Miscarea legionara a avut un caracter politico-religios (daca se poate spune asa) si a inglobat in rindurile ei sute si sute de preoti, unii importanti, altii marunti, acestia reusind sa imprime un anume specific. Ce vrea acum parintele Anania? Nici mai mult, nici mai putin ca Biserica "sa intre direct in arena politica, ca un factor major, chiar decisiv, de orientare morala". Ce vrea sa fie aceasta? Sa-i sfatuiasca pe politicieni? Sau sa-i spovedeasca? Sau sa-i trieze dupa criteriile morale? Sau sa aleaga ea reprezentanti pe care sa-i supuna atentiei enoriasilor, pentru a fi sustinuti pe scena politica? In oricare dintre ipostaze, Biserica s-ar abate de la rolul sau spiritual, angajindu-se pe directii periculoase in societate. Ar fi ca si cum politicienii ar face slujbe de inmormintare, ar boteza sau i-ar spovedi pe preoti si ar umbla prin sate cu patrafirul de Boboteaza. Sigur ca ne aflam si la un pas de ridicol. Altceva merita insa toata atentia. Trecind peste reactia stranie a Partidului Democrat, care, vezi Doamne, nu are nimic de comentat, ca nu cumva sa piarda vreun enorias sau preot sustinator, merita sa legam proiectul lui Bartolomeu Anania de parerile lui Corneliu Vadim Tudor. Acesta vede cu ochi buni intrarea Bisericii in politica. De altfel, intre preotii care se viseaza puternici in politica si Corneliu Vadim Tudor nu este aproape nici o diferenta. Si unii, si altii vad salvarea patriei prin mijloacele glagoriei, ale delirului verbal si ale patetismului ieftin. De altfel, la o intrare a Bisericii in politica, ea se va apropia urgent de curentul nationalist. Imaginind mai departe un scenariu, nu ne ramine decit sa ne asteptam la un fundamentalism ortodox dominind viata politica a Romaniei. Adica o nenorocire, impotriva careia ar trebui sa ne rugam si acum, in Saptamina Patimilor.Nu ne ramine decit sa ne stringem in jurul Bisericii Ortodoxe Romane si al celei Greco-Catolice, in functie de credinta, pentru a da putere spirituala si materiala acestor institutii ale spiritului romanesc. Dar fara politica. Ar fi ultima nenorocire de care am mai avea nevoie.

CORNEL NISTORESCU

Comentarii
Posteaza comentariu
Nume sau nick-name:*
Adresa de e-mail:*      
Titlu comentariu:*
Comentariu:*
* - toate campurile sunt obligatorii

Versetul Zilei
Tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica mea si portile iadului nu o vor birui. Si tie iti voi da cheile imparatiei cerurilor, si orice vei lega pe pamant legat va fi legat si in ceruri, si orice vei dezlega pe pamant dezlegat va fi si in ceruri. (Mt. 16, 18-19)
Abonament:
Stiri aleatorii
21.11.2013 Cardinalul Lucian Muresan se i...
Eminenta Sa Cardinal Lucian Muresan, Arhiepiscop Major si Intaistatator al Bisericii Romane Unite cu... citeste »

14.03.2015 Episcopul greco-catolic Virgil...
Preasfintia Sa Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, a trimis pe data de 14 martie 2015 o ... citeste »

M E M O R A N D U M
catre Statul Roman
al credinciosilor
greco-catolici
din Romania
si din intreaga lume




25895325