Home : Stiri : 2002-06-14
Doriti sa primiti pe e-mail noutati de pe site? Aflati mai multe aici!

Ghid de conversatie ortodoxo-catolic

14.06.2002, Ravena, It - Ev.Zilei.ro Afisari: 4117   Tipareste articol     Trimite acest articol pe e-mail
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului
Zilele trecute patriarhul ecumenic Bartolomeu a fost oaspetele oraselor italiene Ravenna si Venetia. Ambele orase datoreaza mult culturii bizantine si in general orientale, fiind o sinteza de arta occidental-orientala. E de la sine inteles ca ele sint mai motivate in a promova, macar in plan spiritual, ideea unitatii crestine. Datoria de constiinta fata de propriile lor traditii si fata de propria lor cultura, daca nu si alte interese, le stimuleaza initiativele in domeniul dialogului si apropierii dintre catolicism si ortodoxie. Acelasi patriarh ecumenic Bartolomeu urmeaza sa primeasca, de aceasta data la resedinta sa din Istanbul, delegatia secretarilor Conferintelor Episcopale Europene, intruniti intr-o sesiune chiar in Turcia. Turcia are si ea o biserica catolica, mica dar cu initiativa. Toate acestea sint, desigur, mai degraba gesturi simbolice pe calea apropierii. Simbolice, dar nu gratuite. Ele reprezinta, din alt unghi, partea eleganta a conversatiei dintre catolicism si ortodoxie. Nu toata lumea se inspira insa din acelasi ghid de conversatie ecumenica. La noi, de pilda, se vorbeste mult mai transant, mult mai ritos si mai belicos. E si firesc, la urma urmei. Ce-are a face Venetia cu Stambulul? Nici pe departe atitea cite au a face laolalta Clujul si Blajul. Sau cite au de “impartit” cele doua biserici – ortodoxa si greco-catolica.

De Joia Patimilor, de pilda, s-a tinut Sinodul Mitropolitan al Ardealului, iar de la acest sinod a emanat o declaratie de presa cum nu se poate mai transanta. Ea e atit de transanta incit pare un comunicat venit mai degraba de la hatmanie decit de la sfinte fete bisericesti. Dar nu-i de mirare ca termenii declaratiei sint atit de militarosi. Biserica Ortodoxa din Ardeal se simte persecutata si-si ia masuri, inclusiv conceptuale. Persecutia mobilizeaza. Pina sa produca martiri (ceea ce e pe cale, ne rezulta din febra declaratiei), ea produce reactii – juste, necesare, obligatorii – de aparare. Si nu-ncape vorba ca paharul persecutiilor s-a umplut si e gata sa se reverse. Cel putin asa se-ntelege din declaratie. E atita persecutie pe capul Bisericii ortodoxe incit cutitul a ajuns la osul fragil al ierarhilor ei.

Persecutorii Bisericii ortodoxe sint, fireste, greco-catolicii. De la 1700 incoace acestia nu mai contenesc sa asupreasca Biserica ortodoxa. Iar acum s-au dedat, zice declaratia, la o “intensa campanie mediatica – in tara si strainatate”, “dezinformind” “sistematic” si cu “inversunare” opinia publica. Ba, ca sa fie paharul cu virf, ei recurg la “metoda constringerilor”, apelind, nici mai mult, nici mai putin, decit la “justitie”. Justitia, s-ar zice, nu opereaza prin constringere. Decit daca “dreptatea” stabilita de ea e interpretata pe dos. Situatia etica (dar nu numai) a cuiva care vede dreptatea ca pe o constringere e grava, daca nu chiar delicata. Dar nu e chiar atit de grava situatia lui juridica. In fond, daca justitia romana a devenit un instrument in mina greco-catolicilor, mai ramine speranta tribunalelor internationale. “Sint judecatori la Berlin”, vorba unui personaj de-al lui Caragiale. Azi – la Strasbourg, la Haga. In mod sigur, daca Biserica ortodoxa ar cistiga pe-acolo vreun proces in cauza restituirilor de biserici, acest rezultat ar inhiba justitia romana si aceasta nu si-ar mai face de cap. Timida cum e in fata Europei si receptiva la deciziile acesteia, justitia romana nici n-ar mai vrea sa auda de asemenea procese, necum sa le judece, prin matrapazlicuri, in favoarea greco-catolicilor. Iar unele din aceste matrapazlicuri sint de-a dreptul ofensatoare. Un “fragment de carte funciara scris in ungureste!”, zice, de pilda, cu frison, declaratia. Ei, asa ceva chiar ca-i prea de tot. Treaca-mearga daca “fragmentul” ar fi fost pe romaneste. Si mai bine ar fi fost daca era pe slavoneste. Dar “in ungureste”?! Nu arata asta inca o data cirdasia ungureasco-greco-catolica? Cum ar veni, dar tot intr-o limba neagreata de ortodocsi, quod erat demonstrandum. Adica, pe romana crestineasca: nu va tot spunem noi ca astia sint cu ungurii!?

Alexandru Cistelecan

Alte articole asociate cu acest articol pe categorii:

Categoria: BOR si politica
Comentarii
10.07.2008 Alexandre, esti bolund! Sau, pe ungureste, "bolond" :-))) de Traian
Toate documentele de carte funciara erau scrise in limba stapanirii, frate! "Din viata scapa cine poate!":-)))

Inclusiv actele provoslavnicilor tai soiosi!!!! Asa sa stii!!! Si toate cartile funciare din Ardeal scrise in ungureste sunt folosite pana azi, cu pagini adaugate in limba romana! Desteptule! Si juristii nu s-au stresat din pricina asta, numai astia ca tine se gasesc.

Pana una-alta, sudistii n-au avut in libertatea lor pravoslavnica INSTITUTIA CARTII FUNCIARE, dreptul la proprietate fiind "garantat" "pa" declaratii verbale si martori :-)))) imi vine sa ma prapadesc de ras. Si asta pana mai in ultima suta de ani! :-))))))

Iar cand domnul sau boierii emiteau docmente o faceau "pre limba cea slavoneasca", tot asa si BOR auzi- cica "BOR"-:-))))) "pre limba ce slavoneasca sau greceasca" tinea liturghiile, si boscorodea.

Insasi faptul ca acum am tastatura la computer cu caractere latine, iar nu slavone, "FRATE" e datorita Scolii Ardelene.

Vino tu cu "argumente", ca te combat ca pe insecte, "amice".
10.07.2008 celui care se lauda cu scoala ardeleana: de Gregorius Magnus
limba grceasca in care "pravoslavnicii cei soiosi" isi tin liturghiile si boscorodesc, asa cum urat spui este limba Dumnezeiestilor Scripturi. Toate cuvintele Mantuitorului Hristos au fost deci oferite lumii mai intai in limba greaca.

Liturghiile insasi au fost scrise in limba greaca,atat Sfantul Ioan Hrisostom Cat si Sfantul Vasile cel Mare activand in mediu grecesc.

In primele secole chiar Liturgia si slujbele Bisericii Romane s au tinut in limba greaca, stau marturie despre asta scrisoare Sfantului Papa Clement, Ucenic al Apostolilor,cat si unele ramasite din cadrul misei latine ma refer aici la invocatia "Kyrie eleison", pastrata pana astazi(inlocuita din pacate in liturgia Greco-Catolica). Numindu-ne soiosi pe noi pravoslavnicii l-ai numit soios pe insusi Hristos, precum si pe toti Sfintii ce au vorbit si au scris in limba greaca.

Cat despre limba Slavona folosita in trecut si in cultul nostru ea a fost consacrata ca limba liturgica de papa Ioan al VIII-lea, si reconfirmata ca atare de papa Adrian al II-lea

In ceea ce priveste rolul Scolii Ardelene exagerezi putin, carti de cult in limba romana incepusera sa circule inca din sec XV. Sfantul Ierarh Dosoftei facea parte si el din Scoala Ardeleana? dar Coresi? dar Mitropolitul Varlaam? toti cei enumerati mai sus au fost autori eclesistici de limba romana.
11.07.2008 pentru Gregorius Magnus de cosmin farcas
Carti de cult in limba romana in secolul XV????????????????????????

Dosoftei,Varlaam,Coresi in secolul XV?????????????????

Mai pune mana pe o carte de istorie,ca la tine subiectul scartie bine.
Posteaza comentariu
Nume sau nick-name:*
Adresa de e-mail:*      
Titlu comentariu:*
Comentariu:*
* - toate campurile sunt obligatorii

Versetul Zilei
Tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica mea si portile iadului nu o vor birui. Si tie iti voi da cheile imparatiei cerurilor, si orice vei lega pe pamant legat va fi legat si in ceruri, si orice vei dezlega pe pamant dezlegat va fi si in ceruri. (Mt. 16, 18-19)
Abonament:
Stiri aleatorii
14.11.2013 Comunicat: Premierul Ponta, so...
Cardinalul Lucian Muresan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice din Romania, i-a adresat ... citeste »

15.06.2013 Biserica Seminarului greco-cat...
In dimineata zilei de 14 iunie, orele 10.00, Parohia Ortodoxa "Sfantul Gheorghe" din Oradea a retroc... citeste »

M E M O R A N D U M
catre Statul Roman
al credinciosilor
greco-catolici
din Romania
si din intreaga lume




27507907