Home : Stiri : 2012-04-04
Doriti sa primiti pe e-mail noutati de pe site? Aflati mai multe aici!

Data Pastilor: problema politica?

04.04.2012 - Greco-Catolica.org Afisari: 7264   Tipareste articol     Trimite acest articol pe e-mail
Cristian Badilita
Cristian Badilita

Doi din cei patru coordonatori ai Septuagintei, traducerea pe care am initiat-o la Colegiul Noua Europa, sunt catolici: excelentele ebraizante si clasiciste Francisca Baltaceanu si Monica Brosteanu. Nu exista oameni langa care sa ma simt mai bine si cu care sa-mi placa sa stau mai mult la taclale; pana si „disputele” stiintifice devin un exercitiu de buna dispozitie in compania lor. Singura umbra aruncata, de nu stiu unde, peste paradisiaca noastra comuniune, si care suscita un fel de indispozitie obiectiva in tustrei, este umbra datei Pastilor. Uneori, din pura intamplare astronomica, marea sarbatoare a ortodocsilor coincide cu cea a catolicilor. De cele mai multe ori insa ea ne dezbina crud si nemeritat. Anul acesta Francisca si Monica se aflau deja pe „ultimii metri” ai Postului, in vreme ce eu abia il inauguram, duminica Ortodoxiei a coincis cu Duminica Floriilor si asa mai departe. Acum cateva saptamani ele mi-au urat un insufletit „Hristos a inviat!”, iar eu, din politete, m-am vazut obligat sa le raspund cu un pleostit, „ambarasat” „Cu adevarat a inviat”, dat fiind ca ma aflam, spiritual si temporal, cu multe leghe in urma evenimentului.

Absurditatea situatiei devine si mai evidenta, pentru mine, familia si prietenii mei care traim in Occident. Majoritatea crestinilor din Franta sunt catolici. Pastile lor au cazut, anul acesta, pe 27 martie, in vreme ce noi, minoritarii, asistam, ca intr-un scenariu kafkian, venirea altor Pasti, dupa un alt calendar, „al nostru”. Din ce in ce mai multi credinciosi sunt iritati de acest scenariu schizoid, fara nici o legitimitate teologica sau logica, in fond. Evreii sarbatoresc, cu totii, un singur Paste, musulmanii, cu totii, oriunde s-ar afla pe planeta, un singur Ramadan. Numai noi, crestinii, propunem Pastile noastre in doi timpi, anuland, prin chiar aceasta schisma, caracterul sacru si universal al sarbatorii.

Un strop de istorie

Intai, o precizare terminologica! Traditional, in jargonul teologilor romani, sarbatoarea evreilor este numita „Paste”, la singular, iar sarbatoarea crestinilor, „Pasti”, la plural. Voi adopta in text aceasta conventie comoda. La inceputul inceputului, Pastele este o sarbatoare nomada, probabil legata de transhumanta. Ritul sangelui, practicat de evreii nomazi (ungerea usorilor cu sange) avea o semnificatie apotropaica: tinea deoparte Ingerul exterminator. In religia israelita, cel care „trece” (sensul cuvantului „paste”) este Dumnezeu (YHWH): El „trece” pentru a proteja casele evreilor de exterminare (episodul plagilor din Egipt, descris in Exod). Ulterior, tot in traditia iudaica, Pastele devine sarbatoarea eliberarii din robie, a trecerii de la statutul de sclav la cel de om liber. Aceasta a doua semnificatie a prevalat asupra celei dintai, iar Philon din Alexandria, in Legile speciale II,147, noteaza: „Sarbatoarea Pastelui este o comemorare si o multumire [sarbatorind iesirea] din Egipt a mai bine de doua milioane de barbati si femei. Ei au lasat atunci in urma o tara plina de neomenie, unde strainii erau prigoniti, si unde, lucru mult mai groaznic, se dadea cinstire dumnezeiasca unor animale lipsite de ratiune, nu doar domestice, ci si salbatice.”

Isus a murit rastignit la 14 Nisan, de Pastele evreilor. Coincidenta a marcat, fireste, traditia crestina. Incetul cu incetul Vinerea Sfanta in care a avut loc Rastignirea se „pascalizeaza”. La inceput, Pastile crestinilor comemoreaza Cina cea de taina; ulterior Patimirile si Invierea. Cele trei momente se condenseaza. Savantii disting doua subtraditii in Biserica timpurie, una „asiatica”, a doua „alexandrina”, dupa numele provinciilor de referinta. Traditia „asiatica”, reprezentata de o predica recent descoperita, a lui Meliton de Sardes, subliniaza Patimirile Mantuitorului: sarbatoarea comemoreaza mai cu seama suferinta in asteptarea sfarsitului lumii si a Judecatii universale. Viziunea „naturalista” sau „realista” asiatica este contrabalansata de cea alexandrina, care interpreteaza Pastile in raport cu ideea „trecerii”: trecere a omului vechi spre omul nou, a vietii prezente spre cele viitoare etc. Aceasta tendinta, spiritualizanta, se poate remarca in textele lui Clement din Alexandria (sec. II) si Origen (sec. III). Traditia latina, puternic influentata la inceput de comunitatile iudeo-crestine (si implicit de conceptia pascala „asiatica”) se „alexandrinizeaza” treptat, mai cu seama incepand din secolul al IV-lea, prin puternica personalitatea a episcopului Milanului, Ambrozie, maestrul lui Augustin.

Iudaizanti si antiiudaizanti

Primele controverse legate de data sarbatoririi Pastilor apar in a doua jumatate a secolului al II-lea. Comunitatile crestine, numeroase, mici si dispersate pe toata suprafata Imperiului roman, nu beneficiaza de o coordonare legitima, drept pentru care „mecanismul” anului liturgic functioneaza, o vreme, dupa vechiul adagiu: „cate bordeie atatea obicee”. Bisericile asiatice, nedesprinse total de matricea iudaica, sarbatoresc Pastile o data cu evreii, pe 14 Nisan, data la care Isus a fost rastignit „ca un miel”, indiferent in ce zi din saptamana pica aceasta data. De la numele zilei in latineste („paisprezece”), credinciosii respectivi au fost numiti, de catre adversarii lor, „quartodecimani”. Practica respectiva avea doua consecinte discutabile, pe care alte biserici nu le puteau accepta: ea relativiza sacralitatea duminicii; conform hotararii mai multor sinoade locale, Pastile trebuiau sarbatorite obligatoriu intr-o zi de duminica („ziua Domnului”); dat fiind ca sarbatoarea, la quartodecimani, putea avea loc in orice zi din saptamana, postul se intrerupea automat, inainte de incheierea saptamanii sfintei. Quartodecimanii, acuzati de reiudaizare a crestinismului, au fost combatuti mai cu seama de Biserica romana. Finalmente, ei au acceptat mutarea sarbatorii in ziua de duminica.

Sinodul de la Niceea: data universala a Pastilor

Abia Sinodul de la Niceea (325) fixeaza modalitatea de calculare a Pastilor, impunand data stabilita intregii Biserici. Pastile crestin va fi sarbatorit, spun Actele Sinodului, in prima duminica dupa prima luna plina urmand echinoxului de primavara. Daca Pastele evreiesc ar urma sa pice in acea duminica, atunci Pastile crestinilor va trece in duminica imediat urmatoare. Doua lucruri se cuvin spuse in legatura cu decizia sinodala:  nu are o acoperire in cuvintele Fondatorului, ale lui Isus Hristos. Isus legitimeaza continutul Pastilor, conscrand Cina cea de taina, nu insa data sarbatorii, pe care o stabileste, iata, un Sinod ecumenic, dupa trei sute de ani de la Rastignire. Al doilea lucru, mai sensibil: data respectiva este fixata de Parinti pe criterii polemice, vadit antiudaice. Ea nu trebuie sa pice in aceeasi zi cu Pastele evreilor (14 Nisan), ci intr-o „duminica” (adica in „ziua Domnului”, nu intr-un „sabat”). Iar daca prima duminica de dupa luna noua este „ocupata” de Pastile evreilor (calculat, amintesc, dupa calendarul lunar, nu solar) atunci Pastile crestinilor trebuie deplasat. Orice „contaminare” sau „recontaminare” cu practicile evreiesti trebuie, asadar, evitate. Fara a face o judecata de valoare asupra acestor aspecte, ma inteb in ce masura au ele o legitimitate intrinseca. De ce, obiectiv vorbind, acum, macar acum, in secolul XXI, Pastile crestinilor n-ar putea fi celebrat o data cu Pastele evreilor?

Dilema romanilor ortodocsi: Moscova sau/si Occident?

Tipicul „niceean” nu s-a schimbat, el functioneaza si astazi. De unde vine insa decalajul dintre Pastile catolic si Pastile ortodox? Fireste, schisma de la 1054 a jucat si aici. Dar numai o vreme. In 1582, lumea catolica adopta calendarul gregorian (13 zile sunt adaugate la calendarul iulian). Lumea ortodoxa ramane „pe stilul vechi”. Sinodul Bisericii ortodoxe romane va accepta reformarea calendarului abia in 1924, dupa modelul occidental, spre onoarea ei si infruntand riscul de a provoca razmerite in randul clerului de jos si al credinciosilor (Damian Stanoiu a descris, cu pitoresc inimitabil, consecintele reformei intr-un sat din Muntenia, in nuvela Necazurile parintelui Ghedeon). Asadar, din 1924 pana in 1927, catolocii si ortodocsii romani au sarbatorit Pastile la aceleasi date. Doar ca, in 1927, surorile ortodoxe din Balcani ne-au readus la ordine, fortandu-ne sa aceptam ca macar Pastile sa fie sarbatorite laolalta cu ei, dupa „stilul vechi”, „neevropinesc”. Hotararea s-a intarit definitiv sub regim si presiune sovietica, in 1948, la Consfatuirea interortodoxa de la Moscova din 1948. De atunci BOR sarbatoreste Craciunul privind spre Europa, iar Pastile privind spre Moscova, intr-un fel de duplicitate plina de evlavie.

Anul liturgic se stabileste in functie de data Pastilor. Prin urmare, anul liturgic al romanilor ortodocsi demareaza si se scurge, „ca Donul linistit”, in „dulcele stil vechi”, cot la cot cu fratii pravoslavnici de peste Prut. In preajma Craciunului insa elanurile ecumeniste ale BOR ne intorc, printr-o acrobatie magica, spre Occidentul catolic. Prietenii mei francezi nu mai pricep nimic si ma privesc cand amuzati, cand debusolati, cand intrigati. La Pasti, au priceput, suntem in decalaj, pentru ca Bucurestiul nu vrea sa supere Moscova; de Craciun uita sa ma felicite, intrucat afla de la TV ca lumea ortodoxa serbeaza Nasterea Domnului pe 7 ianuarie, „dupa stilul vechi”. Una peste alta, din pricina scamatoriilor de calendar, cele doua mari sarbatori ale crestinismului devin pentru mine mar al discordiei si sursa de inveninare.

Am amintit adineauri, pe scurt, modalitatea calcularii datei Pastilor. Conform estimarilor facute la Niceea, data respectiva putea evolua intre urmatoarele limite: 22 martie, prima zi de dupa echinox, si 25 aprilie, cea mai indepartata duminica posibila. Cum se face atunci ca, in 1945 si 1956 romanii ortodocsi au avut Pastile pe 6 mai, in 1983, pe 8 mai, iar anul acesta, 2005, pe 1 mai. Pentru ca, in urma dipomatiilor pravoslavince, noi, romanii, adaugam 13 zile la „stilul vechi”, ca sa ne punem bine si cu stilul nou (adica a nu incalca nici calendarul gregorian): astfel, data cea mai timpurie pentru sarbatoarea pascala devine 4 aprilie, iar cea mai tarzie, 8 mai.

Mai descurca-te, biet credincios ortodox roman, daca poti, in acest lastaris de date si comédii! Cu obiectivitate si rigoare, trebuie sa admitem ca vina o purtam noi, ortodocsii romani, care nu ne hotaram o data pentru totdeauna in ce directie vrem sa mergem. Si nici macar nu este vorba de directie, ci de o minima coerenta sociala, morala. „Epoca iuliana” s-a sfarsit de mult; traim, vrem nu vrem, cu totii, in plina „epoca gregoriana”... de peste patru sute de ani. Noi spunem mereu „da” cu o jumatate de gura pentru a spune „nu” in clipa urmatoare, cu cealalta jumatate. Duplicitatea aceasta, repet, nu poate fi decat paguboasa: ne mananca timpul, ne uzeaza nervii, ne destabilizeaza interior. Sinodul BOR a sarbatorit recent autocefalia. La ce serveste aceasta independenta juridica si administrativa, daca ea nu este pusa in slujba credinciosilor ortodocsi romani? BOR trebuie sa devina varful de lance al comunitatii ortodoxe internationale spre unificare intraeuropeana. Aceasta este marea ei menire. Atunci, iubiti Parinti, ce mai asteptati: „treceti” cu ambele picioare pe malul cestalalt. Si trageti dupa voi si „lumea iuliana”, incremenita in resentiment de atatea sute de ani. Faceti din Pasti o sarbatoare universal-crestina, precum era la inceput!

Cristian Badilita

(text aparut in Romania libera, 15 aprilie 2005,
reprodus, in versiune franceza, in Connaissance des Pères de l’Eglise, decembrie 2005,
publicat in volumul Orthodoxie versus ortodoxie)


Comentarii
04.04.2012 Multumim de clarificari de Victor
multumesc de clarificari, domnule badilita. intr-adevar, nu inteleg de ce bisericile ortodoxe nu trec la calendarul gregorian ca sa se termine cu aceasta divizare in privinta serbarii datei pastilor. sper sa fie cat mai multi credinciosi, proeti si episcopi ortodocsi care sa va asculte.
05.04.2012 Adevar grait de Gicu
Din ceea ce a scris Badilita constat ca ortodocsii sunt cei care respecta data pastilor dupa cum s-a stabilit la sinoadele Bisericii primare. De ce catolicii nu revin la ce au stabilit Sfintii Parinti in Sinodul I Ecumenic?
Desi articolul e o tinta clara de atac la adresa ortodoxiei se vede ca e tendentios si incearca o manipulare. Totusi daca s-ar respecta hotararile sinodale ar fi o singura data a Pastilor in toata crestinatatea. Poate administratorii acestui blog n-ar fi rau sa reflecte asupra datei corecte a pastilor.
cu bine, pe curand.
05.04.2012 Pentru Gicu: Bisericile Ortodoxe sunt in eroare cu data Pastilor de PCT
Tocmai ca ortodocsii nu respecta data exacta.

Cum spunea si autorul, si ortodocsii si catolicii folosesc aceeasi regula pentru calcularea datei Pastilor: prima duminica dupa ziua cu luna plina dupa echinoptiul de primavara.

Echinoptiul cade pe 21 martie. Cand e insa 21 martie? Pentru catolici, care folosesc calendarul gregorian si in viata civila si in cult, 21 martie cade in aceeasi zi. Pentru ortodocsi, care folosesc calendarul gregorian in viata civila, si calendarul iulian in viata religioasa, echinoptiul cade pe 3 aprilie dupa calendarul gregorian, care e 21 martie dupa calendarul iulian.

Echinoptiul de primavara inseamna ca ziua e egala cu noaptea. Masurati acuma dumneavoastra, daca ziua e egala cu noaptea, dupa calendarul gregorian, pe 21 martie sau pe 3 aprilie. E cel mai simplu mod de a vedea care calendar e cel mai corect.

Inca un lucru: Papa Grigore al XIII, cel care a decretat folosirea "calendarului gregorian" pe 24 februarie 1582, a adaugat - la acea data - 10 zile la calendarul iulian ca sa aduca acel calendar la zi. Inca de pe timpul imparatului roman Iulius, cel cu calendarul iulian, s-a constat ca pamantului se invarte in jurul soarelui in 365 zile, 6 ore si cateva minute, de aceea, tot la 4 ani romanii mai adaugau o zi la luna februarie, de aici anul bisect. Problema este ca minutele respective nu le lua in calcul calendarul iulian, si la fiecare 128 de ani, calendarul iulian ramanea in urma cu o zi. Cand astromonii Papei si-au dat seama de acest lucru, au mers in urma si au constat ca de la conciliul din Nicea pana pe timpul lor, calendarul Iulian era cu 10 zile in spatele anului solar. La 1700 calendarul iulian era cu 13 zile in urma.

Acuma, daca dupa calendarul gregorian s-au adaugat 13 zile la calendarul iulian, lucru considerat "eretic" de catre Bisericile Ortodoxe, de ce atunci Bisericile ortodoxe nu scad 13 zile din calendarul gregorian ca sa le dea data dupa calendarul iulian? Cu alte cuvinte, daca dupa calendarul gregorian echinoptiul cade pe 21 martie, Bisericile Ortodoxe ar trebui sa scada 13 zile din aceasta zi ca sa lea echinoptiul de primavara dupa calendarul iulian. Asta ar inseamna ca echinoptiul de primavara dupa calendarul iulian sa cada pe 8 martie dupa calendarul gregorian. Stim cu totii ca pe 8 martie ziua nu este egala cu noaptea, deci Bisericile Ortodoxe ar cadea in ridicol sa spuna ca atunci are loc echinoptiul.

Ce au facut Bisericile Ortodoxe, insa, au fost sa astepte 13 zile dupa calendarul gregorian, din 21 martie pana in 3 aprilie, ca apoi sa spuna ca scad 13 zile din data respectiva ca sa le dea 21 martie dupa calendarul iulian. Un simplu exercitiu matematic poate dovedi cat de gresite sunt Bisericile Ortodoxe in acest calcul:

La data initiala X din calendarul iulian (8 martie) Biserica Catolica adauga 13 zile si rezulta data x+13 in calendarul gregorian (21 martie - echinoptiul). Sa consideram noua data Y.

La noua data Y din calendarul gregorian (21 martie), Biserica Ortodoxa ii adauga 13 zile (3 aprilie) ca apoi sa scada 13 zile (21 martie) ca sa spuna ca acea data corespunde cu data dupa calendarul iulian. Cu alte cuvinte, ce vor ei sa demonstreze este ca Y+13-13 = X. Dar Y e deja X+13, deci socoteala lor nu mai bate.

Oricum o dai si oricum o intorci, Biserica Ortodoxe sunt in eroare si de fapt Biserica Catolica este pastratoarea autentica a celor spuse de sfintii parinti la Sinodul ecumenic de la Niceea.
11.04.2012 gargara de viorel
...Rugam eruditul vorbitor de...limbi moarte...sa solicite explicatii Bisericii Greco-Catolice cu privire la data Pastilor...Tin si ei la ...unitatea Ortodoxiei?....Papistasi Oligofreni.
02.03.2013 precizare de octavian
Dl. Badilita afirma ca musulmanii au un sinfur ramadan,de fapt corect ar fi sa spuna un singur EID , sarbatoarea de la sfarsitul postului ramadan. dar sa stiti ca si ei au probleme,pt ca postul ramadan,in functie de care se calculeaza sarbatoarea Eid,incepe cand se vede prima luna noua pe cer,iar momentul nu e acelasi pt maroc sau pt china! din acest motiv,ceea ce nu era o problema cand musulmanii erau localizati in arabia,a devenit o problema cand ei au ajuns practic oriunde pe planeta. (iar cand vor ajunge si in cosmos,o sa fie o problema si mai mare)Deci problemele legate de timp si soroace le au si altii.
14.03.2013 Foarte rational de Bogdan
E foarte interesant si rational articolul si calculele din comentarii. Ce facem insa cu Lumina care vine la Pastele ortodocsilor?
28.05.2013 pentru Bogdan de vasile
Bogdan, lumina asta care, chipurile, s-ar cobori din cer este un fals propagat de Biserica Ortodoxa sa tina legati credulii si cei cu credinta putina. Daca aceasta lumina s-ar cobori asa cum tot predica Biserica Ortodoxa, toate televiziunile ar sta calare pe grota respectiva sa o filmeze. Ma si gandesc ce show ar face Antena3 si Gadea.
Posteaza comentariu
Nume sau nick-name:*
Adresa de e-mail:*      
Titlu comentariu:*
Comentariu:*
* - toate campurile sunt obligatorii

Versetul Zilei
Tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica mea si portile iadului nu o vor birui. Si tie iti voi da cheile imparatiei cerurilor, si orice vei lega pe pamant legat va fi legat si in ceruri, si orice vei dezlega pe pamant dezlegat va fi si in ceruri. (Mt. 16, 18-19)
Abonament:
Stiri aleatorii
10.11.2013 Institutii ale Statului Roman ...
In urma interventiei mai multor institutii ale Statului Roman pentru a pune piedici executarii une... citeste »

04.06.2013 Sinodul Bisericii Greco-Catoli...
Proiectul de lege 253/2013 initiat de deputatul si vicepresedintele PDL Ioan Oltean impotriva Bi... citeste »

M E M O R A N D U M
catre Statul Roman
al credinciosilor
greco-catolici
din Romania
si din intreaga lume




26192912