Home : Memorandum : Argumente

MEMORANDUM

ARGUMENTE SI PRINCIPII

1. Argumente juridice

Drepturile de proprietate si libertate religioasa sunt consfintite de catre Constitutia Romaniei. Statul trebuie sa faca dreptate, pe temei strict juridic, si nu in functie de numarul actual al credinciosilor, restrans dupa cincizeci de ani de persecutii. Daca si alte State ar aplica aceleasi principii, ar insemna ca atat la Istanbul (Constantinopol) cat si la Alexandria sau Ierusalim, ortodocsii ar trebui sa nu mai existe, intrucat sunt in aceeasi situatie ca si greco-catolicii din Romania.

Bisericile noastre au apartinut de drept si de fapt eparhiilor noastre (ca persoana juridica) si nu comunitatilor parohiale, iar situatia bunurilor unui cult, nici chiar in cazul in care credinciosii parasesc cultul, nu poate fi legiferata de Stat, de vreme ce cultele au legi proprii in acest sens, iar Statul sustine ca recunoaste si respecta aceste legi. Conform “Codului Canoanelor Bisericilor Orientale” si, deci, si al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice, trecerea de credinciosi la un alt cult nu implica transferul de bunuri.

Asa cum a marturisit insusi IPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Ortodox al Banatului, in cartea unuia dintre cei mai mari canonisti ortodocsi, Iorgu Ivan, se arata foarte clar ca o biserica, o constructie, un lacas de cult, nu mai apartine credinciosilor o data ce a fost sfintit si dat in uzul cultic. Apartine Bisericii ca institutie. Deci, chiar si din punctul de vedere al dreptului canonic ortodox, bisericile greco-catolice si casele parohiale trebuie restituite. Statul Roman nu poate apara dreptul canonic ortodox impotriva regulamentelor interne ale altor culte. In schimb, Statul ar trebui sa apere, inclusiv prin reglementarea raporturilor dintre culte, normele specifice unui stat de drept, printre care dreptul la proprietate al unei persoane juridice recunoscute de Stat.

Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, definita in «Codul Canoanelor Bisericilor Orientale» ca Biserica Mitropolitana sui iuris, are personalitate juridica, ea si toate subunitatile ei, si este reprezentata numai prin mitropolit si episcopii eparhiali. Deci orice act de diminuare a patrimoniului ei fara acordul mitropolitului sau al episcopilor este lovit de nulitate. Mai mult, Statul are obligatia constitutionala de a interveni prin act normativ pentru respectarea integrala si luarea in folosinta a bunurilor confiscate. Aici opereaza principiul simetriei de drept.

Un principiu elementar de drept spune ca in cazul in care o persoana juridica isi inceteaza existenta, bunurile care ii apartin au o destinatie fixata in statutul acelei persoane juridice; ori, in momentul in care Statul legifereaza asupra destinatiei bunurilor Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice, incalca in mod evident un principiu fundamental de drept.

Prin restituirea lacasurilor de cult si a caselor parohiale catre Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, nu se impiedica exercitarea dreptului la libertate religioasa pentru un numar mare de credinciosi ortodocsi, asa cum, in mod gresit, se vehiculeaza ideea de la cele mai inalte nivele ale Statului Roman. Actul de restituire va trebui sa aiba o stipulare clara in acest sens (de exemplu folosirea alternativa a bisericilor retrocedate acolo unde va fi cazul), stipulare menita sa apere dreptul la libertatea religioasa atat al credinciosilor ortodocsi cat si al celor greco-catolici.

Restituirea integrala a bunurilor Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice, este o chestiune care tine de dreptul de proprietate, de onoare, de justitie si de echitate sociala. Un popor care va admite o astfel de nedreptate va fi supus cu siguranta si altor nedreptati.

Statul Roman este semnatar al "Declaratiei privind principiile fundamentale de drept cu privire la victimele abuzului de putere", adoptata de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite, cu nr. 46/34, la 29 nov. 1984, care stipuleaza: "Membrii Natiunilor Unite trebuie sa introduca in legislatia lor norme care proscriu abuzurile de putere si prevad reparatii pentru victimele unor astfel de abuzuri. [...] In cazul in care guvernul sub autoritatea caruia au fost comise astfel de acte, nu mai exista, Statul sau guvernul care i-a succedat, trebuie sa asigure reparatiile pentru victime..."

Decretul Lege nr. 126 din 24 aprilie 1990 privind anumite masuri referitoare la Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, il consideram un act neconstitutional! Acest Decret contine prevederi nelegale si nu a fost amendat cu prevederile Constitutiei Romaniei din anul 1991 si apoi ale Constitutiei din 2003 (a se vedea Anexa 03) care precizeaza:

  1. Dispozitiile constitutionale privind libertatile si drepturile cetatenilor trebuie sa fie interpretate si aplicate conform cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului si conform pactelor la care Romania a aderat.

  2. Daca exista un dezacord intre aceste pacte si tratate, adica intre legislatia romana si drepturile fundamentale ale omului, legea internationala trebuie sa aiba prioritate.

2. Argumente istorico-religioase

Unirea Transilvaniei cu Romania a consfintit legatura spirituala a tuturor romanilor cu Europa, cu leaganul civilizatiei latine si universale, unire realizata in Transilvania inca din anul 1700 prin Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica. Consideram ca nu exista doua credinte, una catolica si alta ortodoxa, ci doar una singura, credinta crestina, iar alegerea modului de manifestare al acesteia constituie una dintre libertatile esentiale ale fiecarei fiinte umane.

Prin unirea cu Roma a Bisericii Romane din Transilvania, romanii de aici au avut acces la cultura si scolile apusene iar preotii lor au fost educati la Roma, in limba latina, si nu la Tarigrad, in limba slavona. Episcopul greco-catolic Inochentie Micu, o personalitate emblematica pentru intreaga noastra natiune, a luptat pana la moarte pentru drepturile tuturor romanilor din Transilvania, indiferent de confesiune.

Din punct de vedere politic, datorita recunoasterii romanilor de catre Sfantul Scaun si de catre Europa ca o natiune europeana de-sine-statatoare, in cadrul Imperiului Austriac, romanii nu mai sunt considerati natiune tolerata in Transilvania, ci devin a patra natiune recunoscuta. Eveniment de mare insemnatate pe atunci, comparabil in prezent cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Prin studiile facute la Roma si prin accesul la cultura latina, dascalii romani greco-catolici au avut revelatia originilor noastre latine, origini pe care le-au dovedit in multe studii si lucrari de specialitate. Astfel ia nastere “Scoala Ardeleana”, lumina care provoaca desteptarea constiintei nationale la romani.

Scoala Ardeleana a definit constiinta nationala romana: originea - daco-romana, limba - de origine latina, alfabetul - latin, numele - Roman, tricolorul - cele trei provincii romanesti. Fruntasi ai acestei Scoli ca: Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, etc., au fost, cu totii, greco-catolici. Din acest punct de vedere, este demn de remarcat faptul ca actul oficial de nastere a poporului roman modern, european, a fost scris de catre greco-catolicism.

Nimeni pana la acesti mari dascali ai Scolii Ardelene nu a evidentiat atat de clar originea noastra latina. Si nimeni nu ne-a identificat atat de bine ca popor. De aceea, poporul roman nu trebuie sa uite si nici sa minimalizeze rolul fundamental jucat de greco-catolicism in istoria Romaniei.

Scoala Ardeleana a fost nu numai o miscare culturala ci si una politica, cu un impact deosebit asupra dezvoltarii poporului nostru, importanta ei pentru formarea si emanciparea poporului roman modern fiind comparabila cu momentul etnogenezei noastre de dupa cucerirea Daciei de catre romani.

La inceputul secolului al XIX-lea, Gheorghe Lazar si Gheorghe Asachi, puternic influentati de Scoala Ardeleana, au infiintat primele scoli publice romanesti de invatamant sistematic in Muntenia, respectiv in Moldova, cu profesori formati la Scoala Ardeleana. Este demn de remarcat ca invatamantul romanesc din Principate s-a dezvoltat mai tarziu, cu contributia profesorilor formati in spiritul Scolii Ardelene. Este evident ca romanii din fostele principate datoreaza greco-catolicismului primele scoli publice de invatamant sistematic romanesc.

Greco-catolicismul a dat Romaniei o lista impresionanta de personalitati culturale si religioase: Inochentie Micu, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Gh. Baritiu, Timotei Cipariu, Andrei Muresanu, Ioan Ratiu, Gh. Pop de Basesti, Vasile Lucaciu, George Cosbuc, Liviu Rebreanu, Ion Agarbiceanu, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Corneliu Coposu si multi, multi altii.

Este, de asemenea, evident ca prin revigorarea Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice, este de fapt servita cauza Bisericii lui Cristos, aceasta Biserica fiind o punte de legatura intre crestinismul de traditie occidentala si cel de traditie orientala.

3. Argumente sociale

Refacerea Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, va conduce cu siguranta la o insanatosire morala a neamului romanesc, puternic lovit de flagelul numit comunism. Avand in vedere starea prezenta a poporului roman, este necesara revigorarea tuturor institutiilor care pot contribui la acest proces extrem de necesar.

Prin rezolvarea favorabila a solicitarilor cuprinse in prezentul Memorandum, se va da intregii lumi un mesaj clar privitor la modul in care se respecta proprietatea in Romania, creandu-se premizele pentru o noua renastere, pe baze noi, a poporului roman redevenit cu adevarat un popor aliniat la valorile europene.

Fara Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, in acelasi timp Biserica romaneasca si parte a Bisericii Occidentului, integrarea Romaniei intr-o Europa catolica si protestanta va fi mai dificila. Consideram ca modelul de dezvoltare sustinut de traditia Bisericii Romane Unita cu Roma, Greco-Catolica, care prelua deja in sanul poporului roman elemente ale sistemului occidental crestin catolic, va face ca Romania sa prospere si sa fie imediat acceptata in randul tarilor europene.

Odata cu recuperarea propriilor bunuri, Biserica Greco-Catolica isi va putea realiza vocatia sociala, prin care s-a remarcat de-a lungul istoriei (burse sociale, implicarea in programele de protectie a copiilor, a batranilor, a persoanelor cu nevoi speciale, ajutorarea saracilor si alte actiuni caritabile).

Pornind de la aceste argumente, consideram ca acum este momentul si datoria sacra a Statului Roman sa recunoasca in mod oficial aceste adevaruri si sa puna la loc de cinste Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, in societatea romaneasca actuala, nu sa o discrimineze sau sa o suprime.

4. Parerile unor mari personalitati despre Biserica Romana Unita cu Roma:

Ion C. Bratianu (1821-1891) marele nostru om de Stat, de mai multe ori prim-ministru, participant la Revolutia din tara Romaneasca in 1848, declara in Parlamentul Romaniei, la 4 Decembrie 1881:

"Si trebuie sa stiti ca descoperirea noastra nationala ne-a venit de dincolo, de peste Carpati, prin acei romani care au fost trimisi la Roma, unde au invatat sa fie romani!" (O lacrima fierbinte, I. Sterca Sulutiu, partea V din Memoriu, Sibiu 1883).

A. D. Xenopol scrie:

"Pe langa imbarbatarea poporului roman prin aratarea unui trecut cu atat mai glorios cu cat era mai indepartat, scriitorii cei mari ai Ardealului mai aplica un ridicator puternic... rusinea de a fi cazut asa de jos, cand neamul se cobora din o asa mandra obarsie... aceasta idee mantuitoare deveni ridicatorul cel mai puternic al culturii neamului romanesc, afundat pana atunci in noianul grecismului, aceasta a fost parghia cea mai spornica a civilizarii sale."

Nicolae Iorga:

"...Nu de aici putea sa vie acea lumina de care aveam noi nevoie pentru a capata constiinta despre noi si a ne ridica din umilinta... Nota rationala a inceput sa se faca auzita cand spiritul cel nou a patruns biruitor si aici, acel spirit nou pe care-l predicasera intaia oara «ereticii» de peste munti." (Istoria Literaturii Romane in sec. XVIII, 1901).

Mihai Eminescu (1850-1889), marele nostru poet national, mergand la Blaj, a rostit cuvintele memorabile:

"Te salut, mica Roma!" (Scrieri politice si literare, Bucuresti, 1910).

Ion Eliade Radulescu, vizitand Scolile Blajului inainte de 1848, si-a descoperit capul inaintea lor, zicand:

"De aici a rasarit soarele romanilor!". El stia, caci a luat parte la Revolutia din 1848.

Titu Maiorescu (1840-1917), eminent critic literar si filozofic, membru al Academiei Romane, mentor spiritual al «Junimii», spunea:

"Ca in sec. XVIII politica dinastiei de Habsburg a incercat sa ne aduca sub ascultarea Papei si neizbutind, ne-a impartit in doua, n-a fost noroc. Dar ca din aceasta incercare romanii transilvaneni au ajuns in Cetatea Eterna, unde a reinviat in ei simtamantul gintei latine, revarsandu-se asupra noastra a tuturor: aceasta a fost rara fericire, care dintr-o dezbinare religioasa a inaltat neamul intreg spre o unitate de cultura nationala." (Familia, 1904).

Eugen Lovinescu spunea:

"Prin contactul cu insasi obarsia neamului nostru, cu Roma, ni s-a intarit constiinta nationala. In apararea rasei lor, cei trei «cavaleri ai idealului national» (expresia lui Iorga - n.n.) S. Micu, G. Sincai si P. Maior s-au istovit in numeroase lucrari de istorie si filologie. Din viziunea orasului etern a pornit, asadar, curentul latinist ce a fecundat, mai ales, constiinta neamului romanesc." (Istoria civilizatiei romane moderne).

Sextil Puscariu precizeaza:

"Iar cand prin aceleasi porti intrara ca niste apostoli cativa barbati veniti de la Roma, care pe langa stiinta mai aveau si focul entuziasmului si cuvantul cald care 'ncinge, atunci a mijit si pentru noi soarele vremilor noi. Petru Maior, Gheorghe Sincai, Samuel Micu si tovarasii lor au savarsit minunea resurectiunii poporului roman si au imprimat directia in care avea sa se dezvolte spiritul public in tot cursul deceniilor urmatoare." (Istoria Literaturii Romane, Epoca veche, vol. I).

Emil Panaitescu, profesor universitar, scrie:

"«...suntem stapani cu drept de succesiune peste aceasta tara, incepand de la Traian», zise categoric unul din cei dintai episcopi ai Bisericii Unite, Ioan Inochentie Micu. Trebuie insa sa-si plateasca acest curaj... Ideea latinitatii si al obarsiei romane... va deveni in sec. XIX puterea cea mare, care va misca si va porni sufletul romanesc sa desavarseasca independenta si unitatea nationala." (L`origine romana con legue conseguenze...).

Victor Eftimiu, scriitor, membru al Academiei Romane, cu ocazia vizitei scriitorilor romani din 1923, adreseaza Blajului urmatorul omagiu:

"Scriitorii romani sosesc in Blaj cu inima plina de o sfanta emotie. Blaj, cuvant magic, rascolitor de amintiri auguste, cetatea constiintei romanesti, nume ales intre toate... Aici a vibrat sentimentul, cultura si idealul national! Aici s-au ridicat si au predicat vladici, carturari de frunte, invatatori intelepti cu dragoste de neam si de biserica... Fie numele lor in veci binecuvantate, recunostinta pentru tot ce s-a visat, pentru tot ce s-a crezut, pentru tot ce s-a infaptuit intre zidurile venerabile ale acestei cetati de unde ne-a venit si arde inca lumina constiintei noastre... Salve cetate latina..."

* * *

5. Principiile Memorandumului

Principiul restituirii in integrum: acesta ramane pe deplin valabil, fiind acceptat peste tot in jurisprudenta internationala. In acest caz se aplica in functie de cererile Bisericii Romane Unite, Greco-Catolice, si nu in functie de aprecierile Statului sau ale unor institutii partase la proprietatile confiscate abuziv.

Principiul respectarii Drepturilor omului: Dreptul de proprietate face parte din drepturile fundamentale ale omului, fiind o conditie indispensabila vietii si oricarei activitati umane. Acest drept este recunoscut si de catre Constitutia Romaniei. In cadrul Bisericii Romane Unite, Greco-Catolice, dreptul de proprietate revine eparhiilor greco-catolice, singurele indreptatite la restituirea integrala a bunurilor care le-au apartinut. Discriminarea sub orice forma fata de clerici sau laici greco-catolici reprezinta o incalcare a drepturilor omului din motive religioase si cade sub incidenta documentelor internationale in materie, la care Romania este parte.

Principiul autodeterminarii: Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, este autonoma in raport cu Statul, la fel cu orice alta Biserica.

Principiul convietuirii pasnice: Biserica Ortodoxa Romana a fost, este si va fi Biserica noastra sora, indiferent de pozitiile vremelnice ale unora dintre Ierarhii sai. Acolo unde este cazul, credinciosii ortodocsi vor putea, dupa retrocedare, sa isi desfasoare slujbele religioase in aceleasi biserici, in alternanta cu credinciosii greco-catolici, din iubire frateasca si din respectul pe care ni-l datoram reciproc.

Versetul Zilei
Tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica mea si portile iadului nu o vor birui. Si tie iti voi da cheile imparatiei cerurilor, si orice vei lega pe pamant legat va fi legat si in ceruri, si orice vei dezlega pe pamant dezlegat va fi si in ceruri. (Mt. 16, 18-19)
Abonament:
Stiri aleatorii
10.11.2013 Institutii ale Statului Roman ...
In urma interventiei mai multor institutii ale Statului Roman pentru a pune piedici executarii une... citeste »

14.11.2013 Comunicat: Premierul Ponta, so...
Cardinalul Lucian Muresan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice din Romania, i-a adresat ... citeste »

M E M O R A N D U M
catre Statul Roman
al credinciosilor
greco-catolici
din Romania
si din intreaga lume




16026443