Pr. Cristian Terhes: Preasfintia Voastra, in primul rand va multumesc pentru disponibilitatea de a ne acorda acest interviu. Comunitatea greco-catolica din Romania si din intreaga lume a aflat cu stupoare despre cele petrecute la Valanii de Beius, jud. Bihor, pe data de 20 Martie 2008, cand pentru a doua oara o sentinta definitiva si irevocabila data de justitia romana de restituire a bisericii din sat comunitatii greco-catolice nu a fost pusa in aplicare prin opozitia unui grup de preoti ortodocsi, dar si prin lipsa de actiune a jandarmilor care nu au sprijinit executorul judecatoresc. Ce comentariu puteti face pe aceasta tema?
 
PSS Virgil Bercea: Da, aceasta este realitatea trista in Romania anului 2008: poti sa ai proprietatea dar nu poti sa fii proprietar. In plus, cred ca nu gresesc daca voi afirma ca cea care face legea in Romania este Biserica Ortodoxa si nu Justitia. Acelasi lucru ni s-a intamplat la Ardud in urma cu cativa ani, iar mai recent in Sanlazar, Prisaca, Negru, si alte localitati. Doresc totusi sa fac un scurt istoric al Parohiei din Valani pentru a se intelege ceea ce cerem inapoi. Parohia a fost infiintata la 1779, iar biserica a fost construita din piatra de comunitatea greco-catolica din localitate in 1852 cu hramul Buna Vestire, casa parohiala fiind construita inaintea bisericii la 1846. In 1948 biserica greco-catolica din Valani a avut aceeasi soarta ca toate bisericile noastre, fiind preluata de catre statul comunist ateu si transferata Bisericii Ortodoxe Romane prin Decretul 348 din 1 decembrie 1948. Dupa caderea regimului in 1989, comunitatea greco-catolica din Valani s-a reinfiintat, iar din 1999 Slujbele Sfinte se celebreaza intr-o casa cumparata in localitate.

Referitor la raporturile cu fratii ortodocsi, mereu si de la inceput i-am rugat sa ne dea posibilitatea de a celebra si noi in fosta noastra biserica la o alta ora, deci alternativ. Nu am gasit nici o intelegere si atunci credinciosii nostri au intentat proces la tribunal, iar Statul Roman a recunoscut dreptul nostru de proprietate asupra bisericii. Chiar daca acum Statul Roman ne recunoaste acest drept si trebuie sa ne puna in posesie, noi am insistat pe ideea de a celebra si unii si altii in aceeasi biserica la ore diverse. In acest sens, pe data de 18 martie anul curent, a avut loc la Beius o intalnire intre reprezentatii greco-catolici si ortodocsi unde s-a discutat problema retrocedarii bisericii greco-catolice din Valani. Noi am promis ca in momentul in care vom intra in biserica noastra vom semna un protocol cu partea ortodoxa cu privire la programul de slujire alternativa, astfel incat nimeni sa nu fie pus in situatia sa celebreze Sfintele Taine in strada sau in locuri improprii. Din pacate partea ortodoxa a refuzat propunerea noastra, manifestandu-se cum am vazut cu totii pe data de 20 martie a.c. Noi nu dorim sa-i scoatem afara, nici sa-i alungam pre fratii nostri ortodocsi din biserica noastra: nu, in aceeasi biserica exista loc si pentru unii si pentru altii. Daca ar ramane un singur greco-catolic, pentru acela ar trebui sa existe posibilitatea de a se celebra Sfanta Liturghie si toate slujbele in biserica, iar daca ar ramane in sat un singur ortodox, pentru acela, la fel, ar trebui sa se poata celebra toate slujbele in biserica.

P.C.T: Reprezentatii ortodocsi prezenti la intalnirea de la Beius si-au fundamentat refuzul retrocedarii bisericii greco-catolice din Valani, si implicit a celebrarii alternative, pe motiv ca biserica este a credinciosilor si majoritatea decide. A cui este biserica? Cine este proprietarul?

P.V.B: Raspunsul meu vine spontan: a Domnului!

Este adevarat, din punct de vedere canonic bisericile sunt proprietatea cultului. Acest lucru este prevazut atat de Dreptul Canonic greco-catolic cat si de cel ortodox. Daca doriti sa aprofundati acest aspect in Dreptul Canonic ortodox, mergeti la cartile Parintelui Profesor Iovan si Pacurar si veti constata acest lucru.

Isus, insa, cand a vorbit despre Templu l-a numit „Casa Tatalui Meu”: „Casa Tatului Meu, casa de rugaciune se va chema.”. Prin urmare, lacasurile de cult ar trebui sa fie locuri unde cu totii sa putem aduce lauda lui Dumnezeu, sa ne inpartasim cu Trupul si Sangele Domnului sau din Cuvantul Sau. Tocmai din acest motiv ne-am manifestat de la inceput disponibilitatea de a-i lasa pe fratii ortodocsi sa celebreze alternativ in bisericile noastre. Noi stim ce inseamna sa aduci jertfa Domnului pe altare in locuri total improprii si neadecvate pentru aceasta slujire.

P.C.T: Daca, in fond si la urma urmei, bisericile sunt „ale Domnului” cum bine spuneti citand din Cuvantul Domnului, de ce atunci greco-catolicii au mai recurs la tribunal pentru a-si recastiga proprietatile?

P.V.B: Pentru ca de 18 ani cerem neincetat sa fim lasati si noi sa celebram in bisericile noastre si nimeni nu ne asculta, nimeni nu ne intelege, nimeni nu ne ajuta. Daca ar fi fost o minima intelegere si bunavointa din partea fratilor ortodocsi si ne-ar fi lasat si pe noi sa celebram in biserica, in fostele noastre biserici, cu siguranta nimeni nu s-ar fi dus la tribunal. Am crezut ca daca vom obtine prin justitie proprietatea, fratii nostri ne vor lasa, dar vedem ca nu este asa, dansii sunt mai presus de lege in Romania. Repet, nu dorim sa-i alungam: in aceeasi biserica, la ore diverse, platind impreuna consumul si intretinerea bisericii, ar putea celebra fratii ortodocsi cu cei greco-catolici. Avem deja exemple in mai multe locuri din tara, la Babta, Sag, Bradu, etc. unde se celebreaza alternativ si nu exista probleme. In alta ordine de idei, in localitati mici cum este si Valani, nu este cazul sa construim o a doua biserica, cea care exista este suficienta. Suntem frati si ar trebui sa ne ajutam ca fratii. In acest sens fratii ortodocsi ar putea ajuta foarte mult pe greco-catolici.
 
P.C.T: Cum calificati atitudinea Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, care prin vocea purtatorului ei de cuvant s-a spalat pe maini afirmand ca "biserica este a credinciosilor, si ei decid daca lasa pe cineva alternativ sau nu"?
 
P.V.B: Cum spuneam mai sus, conform Dreptului Canonic greco-catolic si ortodox, biserica este a cultului. Intr-un limbaj direct dar figurativ, si noi adesea spunem ca biserica este „a credinciosilor”. Acest fapt, insa, nu modifica principiul de drept canonic. In schimb este foarte important „Pastorul”, preotul care conduce comunitatea, episcopul care conduce o Eparhie si care indeamna la buna intelegere, care permite si indeamna la ospitalitate liturgica si la posibilitatea de a celebra alternativ acolo unde comunitatile sunt mici si exista o singura biserica. Vedem ca la Timisoara greco-catolicilor li s-au restituit tot ceea ce au cerut, dar nu li s-a dat inapoi tot ceea ce aveau inainte de 1948. Acolo unde nu mai sunt greco-catolici episcopul nu a mai cerut nimic. Astfel s-a creat o atmosfera de adevarata fratietate si de buna intelegere intre ortodocsi si greco-catolici. La fel este la Caransebes. Putem spune ca si in acele situatii bisericile au fost si raman „ale credinciosilor”: ortodocsii le-au restituit fratilor lor greco-catolici. Simplu, daca dorim si ne rugam pentru pace, ea coboara asupra noastra ca o binecuvantare a Domnului!

Aici doresc sa mai adaug ceva: la ora actuala romanii nostri sunt imprastiati prin toata Europa, prin toata lumea pentru a gasi „un codru de paine mai bun”. S-au deschis foarte multe parohii ortodoxe, episcopii la fel: in toate aceste tari (Franta, Spania, Italia, Germania) fratii nostri ortodocsi celebreaza in biserici romano-catolice sau protestante. Nu toate bisericile au putut fi date in folosinta ortodocsilor, ci in multe dintre ele se celebreaza alternativ si liturghia romano-catolica, la o alta ora, bineinteles. Si acolo putem spune ca bisericile sunt „ale credinciosilor”: chiar daca ortodocsii sunt minoritari, au fost primiti in bisericile romano-catolice pentru a nu-si pierde identitatea si valorile, pentru a se simti acasa, in „casa Domnului”, pentru a celebra Sfanta Liturghie si celelalte sacramente. Deci, in Europa Biserica Ortodoxa Romana poate celebra alternativ, la ore diverse, in bisericile altora, iar acasa nu ne poate lasa sa facem acelasi lucru in bisericile noastre pe care le-au primit de la regimul comunist ateu? Aici este durerea noastra mare: suntem romani, suntem frati, frati buni: ortodocsi si greco-catolici. Daca dorim cu adevarat, putem sa ne intelegem, putem sa ne iubim unii pe altii, dupa porunca Mantuitorului, putem sa folosim aceeasi biserica, la ore diferite, putem sa ne acordam ospitalitate liturgica si aceasta tocmai pentru ca suntem frati. Au fost bisericile noastre – este adevarat – acum, insa, sunt in uzul ortodocsilor. Va rugam, fratii nostri buni: suntem pe afara, prin scoli, prin case, prin camine culturale, prin cimitire – primiti-ne impreuna cu voi in „casa Domnului” si veti vedea ca intr-adevar „este bine cand fratii sunt impreuna”!

Nu dorim si nu este placut sa mergi prin tribunale, nu ne place sa vina executorul judecatoresc, nu asa ne invata Mantuitorul si nu asa ne indeamna Sfantul Pavel: este in puterea noastra sa aplanam tensiunile, este in puterea noastra sa cautam pacea, este in puterea noastra sa decidem ca folosim biserica in comun, la o ora celebrand ortodocsii la o alta greco-catolicii. 
 
P.C.T: Pe cuprinsul Episcopiei Greco-Catolice de Oradea exista mai multe biserici castigate in instanta cu hotarari definitive si irevocabile care sunt detinute in prezent de Biserica Ortodoxa. In ce constau piedicile in calea punerii in posesie a acestor proprietati?
 
P.V.B: Da, sunt mai multe biserici castigate in instanta. Ne-am dus in instanta, nu de voie buna, ci fortati de imprejurari pentru ca de 18 ani ii rugam pe fratii ortodocsi sa ne permita si noua sa celebram in fostele noastre biserici si nimeni nu ne-a ascultat, nimeni nu ne-a crezut. La Oradea, in curtea spitalului, noi greco-catolicii am construit o biserica prin anii 1999-2000: de cand a fost sfintita celebram alternativ, la ore diverse, greco-catolici si ortodocsi. Iata ca se poate! Din partea noastra nu s-a pus niciodata problema unui refuz al celebrarii alternative cu fratii ortodocsi in bisericile noastre.

Ma intrebati de piedici: cum v-am spus si la inceput, se pare ca Biserica Ortodoxa este mai presus de lege in Romania. Dar, repet, in nici un loc noi nu dorim sa-i scoatem pe ortodocsi afara din bisericile noastre chiar daca am castigat in instanta proprietatea: dorim ca in aceeasi biserica sa celebreze si ortodocsii si greco-catolicii. Sunt convins ca sunt foarte multe lucruri bune pe care le putem face impreuna pentru bunastarea spirituala a acestui popor atat de greu incercat in istorie si sa nu ne mai certam pentru biserici. Sunt convins ca impreuna trebuie sa ne ajutam unii pe altii precum sunt convins ca trebuie sa ne vindecam unii altora ranile trecutului si sa cultivam intre noi pacea si dragostea in Cristos Isus Domnul.

P.C.T: Exista de asemenea procese pe rol pentru recuperarea altor biserici. In alte localitati greco-catolicii se gandesc sa deschida proces pentru recuperarea propriei biserici in care nu sunt lasati sa intre sa celebreze alternativ cu ortodocsii. Evident, acest lucru creaza tensiuni intre membrii comunitatii greco-catolice si ortodoxe. Cum vedeti rezolvarea acestui conflict care cauzeaza atata neliniste si neintelegere intre membrii aceleiasi localitati?
 
P.V.B: La inceputul anilor '90, se vorbea despre „restitutio in integrum”, adica tot ceea ce ni s-a luat in 1948 de catre statul comunist ateu, sa ni se restituie. Aceasta restitutie nu presupunea nici la data respectiva alungarea fratilor ortodocsi din biserici. Stiu acest lucru de la Inalt Preasfintia Sa, Cardinalul Alexandru Todea. „Restitutio in integrum” in intelegerea noastra, a greco-catolicilor, ar fi insemnat ca intram in posesia proprietatii bisericilor, reparandu-se astfel o nedreptate istorica si morala facuta de catre statul comunist ateu impotriva unei biserici romanesti si a unei mari parti a romanilor. Explicit apoi ar fi ramas in folosinta exclusiva a greco-catolicilor catedralele episcopale si protopopiale, si bisericile in localitatile unde au existat inainte de 1948 doua lacasuri de cult, iar in localitatile unde exista doar o singura biserica s-ar fi celebrat alternativ. Nu a fost sa fie asa. Intre timp, din peste 2200 de biserici confiscate in 1948, noua ne-au fost restituite sau am recuperat aproximativ 170 dintre ele, iar in multe alte localitati s-au construit biserici noi. Unde am construit o noua biserica este cert ca nu mai revendicam fostul nostru lacas. Mai sunt si la ora actuala localitati cu doua biserici dintre care una sau ambele au fost greco-catolice: fratii ortodocsi le detin pe ambele, iar una ramane mereu inchisa pentru ca se celebreaza intr-o duminica in una iar in duminica urmatoare in cealalta, in timp ce greco-catolicii celebreaza prin casele unor credinciosi, la scoala, la camine culturale sau prin cimitire. Cred ca in aceste locuri este foarte usor sa ni se restituie biserica.

Referitor la procese, dupa cum am mai spus, au fost incepute din durere pentru ca de 18 ani ne este foarte greu sa celebram in locuri improprii. Dorim sa ne intelegem bine cu fratii ortodocsi, dorim sa putem si noi celebra in biserica noastra, dorim ca biserica sa ramana „casa Domnului”, casa de rugaciune si de bucurii spirituale pentru fratii de acelasi sange.

P.C.T: De-a lungul celor 18 ani de tranzitie de la comunism spre democratie, Biserica Greco-Catolica a fost pusa in fata unor evenimente cu totul iesite din comun. Amintesc aici cazurile de daramari de biserici greco-catolice printr-o metoda cu o incarcatura simbolica deosebita: in jurul vechii biserici greco-catolice, simbol al continuitatii romanesti in Transilvania (ex. Badon, Vadul Izei, Ungheni), s-au turnat temeliile bisericii noi ortodoxe care sa inghita fizic biserica greco-catolica. Ce explicatie ati primit din partea Bisericii Ortodoxe Romana si a autoritatilor Statului Roman in fata acestor samavolnicii istorice si culturale indreptate contra unor repere istorice doveditoare a continuitatii istorice romanesti din Trasillvania?
 
P.V.B: Din pacate s-a asistat la asemenea evenimente care, dupa parerea mea, au incercat sa stearga urmele greco-catolice, implicit romanesti, din Transilvania. Este adevarat ca de-a lungul vremii au fost biserici care s-au daramat si pe locul lor s-au construit altele, dar ceea ce s-a intamplat sau se intampla cu bisericile greco-catolice din Ungheni, Vadu Izei, Badon intra in aceasta tendinta de stergere a urmelor greco-catolice din Transilvania, si implicit a dovezilor istorice a continuitatii romanesti in zona si a luptei de emancipare nationala dusa de romanii de pe aceste plaiuri. Este putin stiut faptul ca romanilor din Transilvania nu li s-a permis de catre autoritatile vremii sa-si construiasca biserici de piatra ci numai de lemn, ca la o adica sa li se poata da foc. Din acest motiv bisericile romanesti de piatra apar foarte tarziu in Transilvania, construite de romanii greco-catolici la inceput in localitati mai izolate, cum a fost Badonul sau Vadul Izei de exemplu. Demoland aceste repere istorice, ne stergem propria istorie, propria identitate ca neam!
 
Atitudinea Statului Roman si a Bisericii Ortodoxe Romane ar trebui sa fie mult mai salutara fata de aceste proprietati: aceste cladiri, aceste situri arhitectonice greco-catolice sunt o marturie a existentei si a continuitatii romanesti pe aceste plaiuri. Exista riscul sa fim contestati ca am aparut in acest areal foarte tarziu. Apoi chiar pictura care exista, in simplitatea ei, putea fi restaurata mergand pe aceeasi idee. In intreaga lume o cladire mai veche de 100 de ani intra in patrimoniul si nimeni nu o mai poate atinge fara aprobari speciale, tocmai pentru a prezerva valorile. La noi se asista, consternat, la daramarea unor biserici vechi de peste 200-250 de ani. Cred ca fratilor ortodocsi nu trebuie sa le fie teama de mostenirea greco-catolica pentru ca suntem frati buni si ar trebui sa avem taria de caracter sa salvam ceea ce este de salvat si sa putem sa ne oferim unii altora darul iubirii si al bunei intelegeri de care sa se bucure toti romanii.

P.C.T: Pentru ca suntem in Postul Mare, ce mesaj ati dori sa transmiteti credinciosilor greco-catolici si ortodocsi?

P.V.B: „Porunca noua va dau voua, sa va iubiti unii pe altii!” – este porunca Mantuitorului iar ca si crestini adevarati ar trebui sa o punem in practica in intreaga noastra viata.

P.C.T: Va multumim Preasfintia Voastra pentru timpul acordat.

Interviu realizat pentru site-ul www.greco-catolica.org de
Pr. Cristian Terhes
Purtator de cuvant al
Memorandumului credinciosilor greco-catolici
din Romania si din intreaga lume
www.greco-catolica.org/memorandum

* * * * * * * *

Ultimele stiri

20 martie 2008 - Un scurt film cu cele petrecute la Valani puteti gasi la adresa:
http://www.greco-catolica.org/a321-Ortodocsii-din-Valani-nu-vor-sa-cedeze-o-biserica-retrocedata.aspx

27 martie 2008 - La Valanii de Beius s-a infaptuit dreptatea!
http://www.greco-catolica.org/a323-La-Valanii-de-Beius-s-a-infaptuit-dreptatea.aspx

8 mai 2008 - S-a inceput demolarea bisericii greco-catolice din Ungheni, Mures
http://www.greco-catolica.org/a342-Biserica-Ortodoxa-Romana-a-inceput-demolarea-bisericii-greco-catolice-din-Ungheni-Mures.aspx